Outdoor

> alpinism de iarna
> cayaking
> catarare pe ghiata
> catarare pe stânca
> ciclism
> drumetie
> parapantism si deltaplanorism
> rafting
> rapelling
> schi si snowbord
> speologie

schior2.jpg (6981 bytes)

> birdwatching
> camping
> echitatie
> pescuit
> vânatoare
> vânatoarea de imagini
> sanius

Pentru cei pasionaţi de sporturi montane, turism de aventură sau doar de recreere în sânul naturii, oferim o paletă largă de servicii: ghidare, rezervări la pensiunile şi cabanele din zonă, informaţii concrete despre potenţialul zonei, cursuri de iniţiere cu specialişi recunoscuţi. Contactaţi-ne pentru a afla mai multe.

    Sigurii munti din aceasta zona care ofera conditii prielnice pentru ascensiuni tehnice de iarna si a schi-alpinismului sunt Muntii Rodnei. Ascensiunile de iarna implica în mod obligatoriu echipament complet de bivuac datorita lipsei (insuficienţei) refugiilor alpine. Recomandabile sunt: creasta principala, zona vârfurilor Ineu si Pietrosul cu peretii si muchiile lor.
    Muntele Ceahlau prezinta în sezonul rece interes pentru alpinistii locali datorita vailor semialpine ce pleaca de sub vârfurile Ocolasul Mare si Toaca.
    Alpinistii care se încumeta sa parcurga iarna trasee de alpinism trebuie sa fie echipati corespunzator si sa constientizeze pericolele la care se expun.

În acesta parte a Moldovei gasim conditii excelente pentru plimbari mai linistite sau aventuroase pe lacuri si râuri, fie ele montane de podis sau de câmpie. Cele mai recomandate cursuri de apa pentru coborâri cu cayacul sau barca pneumatica sunt pentru coborâri linistite: Siret, Prut (trebuie o autorizatie speciala recunoscuta si de grainicerii din Rep. Moldova.), Bistrita între Piatra Neamt si Bacau (evitând cele câteva lacuri de acumulare), Suceava si Moldova în zona de podis; iar pentru coborâri repezi: Bistrita Aurie între Cârlibaba si Rusca (mai ales la viitură) si Bistrita între Chiril si Poiana Teiului situata la coada Lacului Izvorul Muntelui (evitând zona dificila numita "La Toance" si apa Moldovei între Câmpulung Moldovenesc si loc.Valea Moldovei.

Deoarece nu găsim gheţari sau seracuri pentru adevărata căţărare pe ghiaţă, iarna se pot aborda cele câteva cascade care îngheţate pot oferi satisfacţii iubitorilor acestei activităţi. Cea mai interesantă cascadă se află în Cheile Zugreni, are aprox. 35-40m cu înclinaţii ce ajung la 80 grade, prezintă interes mai ales că punctele de asigurare nu pot fi realizate decât de jos în sus mărind dificultatea acestei cascade. Cascada Duruitoare din Ceahlău înaltă de 25-30m cu inclinaţii de până la 90 grade. Îngheţată, devine deosebit de tehnică. mai pot fi încercate: Cascada cailor din M. Rodnei (40m înălţime, 75 - 80 grade înclinaţie), Cascade de 15-20m în Cheile Bicazului şi Cupaşului, în Obcinele Bucovinei lângă Suceviţa şi Putna cascade de max. 14 m înălţime. Multe din aceste cascade se află la înălţimi de sub 1000m alt. existând riscul de a avea surpriza să nu fie îngheţate iarna. Recomandabil este să fie abordate după o perioadă de min. 6 zile cu temperaturi scăzute începând cu a doua parte a lunii ianuarie până în prima parte a lunii martie.

    Una din cele mai celebre zone de căţărare din România este zona Cheilor Bicazului cu abruptul Suhardului Mic, Cheile Lapoşului, Bicăjelului şi Piatra Altarului. În acest grandios complex de calcar cu pereţi, turnuri, canioane, surplombe şi tavene impresionante se află un mare număr de trasee de alpinism clasic şi de escaladă sportivă de la dificultate medie la extrem. Această arie nu prea este recomandată incepătorilor în ale alpinismului, însă pentru cei care doresc să-şi împingă limitele aici este locul cel mai potrivit. Avantajele acestei zone este accesul lejer direct din şoseua asfaltată ce traversează cheile, posibilităţile de cazare variate din staţiunea Lacu Roşu.
    Altă zonă interesantă pentru căţărare este M. Rarău cu impresionantele turnuri de calcar Piatrele Doamnei, Piatra Şoimului, Piatra Coteţului. Aici traseele sunt relativ scurte şi de dificultate uşor şi mediu. Recent au început să se "bată" şi trasee de escaladă sportivă ceea ce va creşte interesul căţărătorilor pentru această zonă deosebit de pitorească.
    Muntele Ceahlău cu toate că are abrupturi impresionante nu excelează la trasee de căţărare, datorită instabilităţii conglomeratutui dar mai ales accesului relativ dificil la baza pereţilor şi mai nou a restricţiilor şi amenzilor abuzive al adresa căţărătorilor şi a celor care părăsesc poteca turistică marcată. Cele mai interesante locuri de căţărare sunt Turnul Panaghia şi peretele Ocolaşului Mare accesibil doar salvamontiştilor.
    Oraşele Iaşi şi Piatra Neamţ au propriile lor poligoane de căţărare naturală. La Iaşi pe versantul de sud al dealului Repedea se află patru pereţi din calcar amenajaţi de alpiniştii ieşeni pt. antrenament. La Piatra Neamţ sunt două zone: poligonul din gresie de la Văleni şi cel calcaros de pe muntele Pietricica.
    Alte locuri de căţărare mai puţin importante sau mai puţin cunoscute de căţărători sunt: Piatra Ţibăului din Valea Bistriţei Aurii, Blocurile de stâncă de la Mănăstirea Sihla din M. Stânişoarei, Culmea Muncelu şi Cheile Şugăului situate pe valea Bicazului amonte de Cheile Bicazului. Pietrele Muierii din Obcina Mare.

Nordul Moldovei este locul ideal pentru ciclismul de orice fel. Drumuri modernizate sau de ţară pitoreşti peste dealuri cu păduri, sate bogate, livezi şi podgorii. Pentru cicliştii montani oferta e la fel de bogată: drumuri forestiere şi locale prin păduri tainice, poieni şi drumuri de culme prin pajişti însorite. Datorită plaiurilor domoale multe creste şi culmi montane pot fi abordate cu bicicleta montană.

În Carpaţi dar şi pe multe din dealurile din apropierea localităţilor mai importante se poate practica drumeţia pe poteci turistice marcate. Dintre dealuri care se recomandă drumeţii sunt: Repedea şi Bârnova de lângă Iaşi, Agafton şi Ipoteşti de lângă Botoşani, Adâncata de lângă Suceava, Holm de lângă Hârlău. În această parte a Carpaţilor cele mai vizitate masive montane şi care dispun de infrastuctură turistică adecvată sunt în această ordine: Ceahlău, Rarău, Rodnei, Hăşmaş, Giumalău, Călimani. În celelalte masive montane accesul drumeţilor este mult mai redus iar potecile turistice sunt foarte puţine sau inexistente: Obcinele Bucovinei, Stânişoarei, Bistriţei, Suhard, Bârgău, Ţibău.

Cea mai cunoscută zonă de zbor este Depresiunea Dornelor. Decolarea se face de pe Runc sau Muntele Ouşoru din Suhard, spre sud. Altă zonă ce poate prezenta în viitor un interes crescut din partea parapantiştilor este decolarea spre depresiunea Moldoviţa. Din coama dealului Ilişeşti spre est spre o întinsă zonă de pajişte ce poate fi un loc bun de zbor pentru debutanţi. Valea Humorului este interesantă pentru zbor. Pentru zboruri de antrenament se pot aborda multe pante de dealuri de pe tot cuprinsul Moldovei şi Bucovinei.

Area pentru rafting este relativ restrânsă, dar pentru cei pasionaţi cu adevărat de acestă activitate, adevărate satisfacţii pot avea pe valea Bistriţei în Cheile Zugreni între loc. Călineşti şi Chiril cât şi la Toance, aval de loc. Crucea. În timpul viiturilor interesante devin şi râurile Moldova, Dorna, Suceava.

Unde e alpinism e şi rapel. Coborâri de pereţi se pot face în toate zonele de căţărare. Cheile Bicazului cu uriaşele sale surplombe pot oferi cele mai tari senzaţii pentru coborâtorii experimentaţi (nerecomandat începătorilor).

Cei mai mulţi practică aceste sporturi montane pe pârtiile amenajate şi dotate cu instalaţii de transport pe cablu. Cele mai frecventate pârtii sunt: În staţiunea Vatra Dornei: pârtia de lângă parcul central: lungime 900m, dificultate medie şi uşoară în partea inferioară, teleschi şi babyski în partea inferioară; Pârtia de la telescaun - lungime 3000m dificultate medie, telescaun; Staţiunea Borşa: pârtia Ştiol - lungime 800m dif. medie, teleschi, pârtia sub telescaun - 2800m lungime, dificultate medie, telescaun; Staţiunea Durău: pârtie dif. mică, lungime 400m, teleschi; Staţiunea Lacu Roşu: pârtia Raza Soarelui - lungime 300m, dif. uşoară, teleschi, pârtia Suhard - lungime 1100m, dificilă, teleschi; Oraşul Câmpulung Moldovenesc: pârtia Runc - lungime 200m, medie spre dificilă. Eu vă recomand pentru cei cu experienţă pârtiile de la Borşa, iar pentru începători cea de lângă parc din Vatra Dornei şi cea din Durău.
Pentru cei care s-au săturat de schiatul pe pârtii aglomerate, munţiii care se pretează cel mai bine la schiul de tură sunt Călimani şi Rodnei. Neajunsurile sunt lipsa cabanelor de altitudine în aceşti munţi. Munţii Rarău-Giumalău reprezintă o frumoasă şi interesantă tură de randonne aici beneficiem de confortul cabanelor de altitudine.

Zonele carstice cu interesante goluri subterane se află în munţii cu roci calcaroase Rarău, Hăşmaş dar şi porţiuni din M. Rodnei. În Rarău cea mai cunoscută şi mai interesantă peşteră este Peştera Liliecilor - lipsită de concreţiuni, uscată, situată la altitudinea de 1500m, ascunde o uriaşă comunitate de lilieci. Aproape de Cheile Şugăului din M. Hăşmaş se află o frumoasă peşteră dezvoltată în calcar cu bogate concreţiuni - Peştera Muncelu, din păcate a fost vandalizată de turişti. Munţii Rodnei prezintă cele mai ample peşteri cu galerii multe, lungi şi dificile. Unul din marile complexe carstice ale României este cel compus din peşterile Tăuşoarele şi Jgheabul lui Zalion, ultima considerată ca fiind cea mai dificilă şi denivelată peşteră din ţară. Alte peşteri din Rodnei sunt: Grota Zânelor, Izvorul Albastru a Izei, Baia lui Snaiders. Numeroase goluri subterane mai puţin interesante din punct de vedere turistic se află în multe alte zone montane dar consider că uneori efortul şi aşteptările sunt mult peste ceea ce descoperim.

Pentru cei care doresc să scape printr-un procedeu inedit de stresul şi cenuşiul cotidian, interesul pentru viaţa păsărilor şi mamiferelor, a instantaneelor sau a imaginilor gândite, studiate îndelung, acesta este soluţia! Locuri pentru instantanee foto se găsesc oriunde in acestă parte a ţării, iar pentru studierea faunei cunosc de la pădurari câteva locuri cu adevărat interesante pentru urmărirea boncănitului cerbilor în loc sigur, sau a turmelor de mistreţi. În lunca Prutului este un loc excelent pentru a urmări viaţa păsărilor, iar în lunca Jijiei găsim o mare varietate de păsări de baltă. Aveţi nevoie de cort, sac de dormit, hamac, haine călduroase şi impermeabile, binoclu un aparat foto performant...inspiraţie, timp liber şi mult noroc.

Dacă vreţi să faceţi fotografii inedite, să urmăriţi fauna, flora, să pescuiţi să faceţi drumeţii sau pur şi simplu doriţi să fiţi mai aproape de natură şi să vă relaxaţi, aveţi de unde alege din nenumăratele locuri pitoreşti situate atât în perimetru montan cât şi în afara acestuia. Trebuie sa aflaţi înainte de a campa dacă vă este permis şi dacă dispuneţi de echipamentul de camping adecvat zonei. Încercaţi să păstraţi curăţenia locului iar la plecare să lăsaţi aşa cum aţi găsit. Echipament de camping: cort, sac de dormit, izopren, haine călduroase, impermeabile,laternă, primus, trusă medicală...

Principalele zone de echitaţie din Nordul Moldovei sunt: Herghelia Lucina din Obcina Mestecănişului cu frumoşi cai huţul recunoscuţi şi peste hotare. Aici puteţi călări sau participa la lecţii de dresaj, Herghelia Rădăuţi are oferte pentru publicul larg - cursuri de călărie şi plimbări cu şareta. Multe pensiuni agro-turistice din Bucovina şi zona Neamţ oferă plimbări cu căruţa sau sania trasă de cai.

În cadrul judeţelor Botoşani şi Iaşi se află o mare aglomerare de iazuri şi heleştee bogate în peşte. Multe din aceste iazuri se află în proprietate privată. Râurile Siret, Prut, Suceava, Jijia, Başeu, Suceava, Moldova, Bistriţa, Neamţ oferă condiţii pentru pescuit. În râurile de munte Bistriţa, Suceava, Moldova, Bistricioara, Dorna, Bicaz, se poate pescui păstrav. Pescarii trebuie să respecte perioadele de prohibiţie pentru a ajuta la refacerea fondului piscicol mult afectat de braconaj.